Skip to content

Către noua generaţie: De la trecut la tânărul de 22 de ani #1 Cum reuşesc

luni, 1 Noiembrie, 2010

https://tzontonel.files.wordpress.com/2010/11/rumpus.pdf (play music!!!)

1. Cum reuşesc
Descriere: Eu, Andrei, nu am realizat cât de simple sunt lucrurile. Sau, cât de uşor poţi cunoaste un om. Valabil chiar şi atunci când el sau ea nu-şi doreşte asta. << Dacă trebuie, trebuie! >> Mereu am avut abilitatea de a colecţiona, descifra şi observa cu un ochi cele mai mici detalii.
Când spun: Presimt. Simt. Asta înseamnă perspicacitate. Iar << tot asta >> înseamnă intuiţie. Practic, de fiecare dată când tu vorbeşti cu mine, să ştii că mă gândesc şi la culoarea şosetelor tale.
Să văd: Ridic din umeri, zâmbesc, aplec capul foarte des (şi nu pentru că e greu), uneori mă uit şi-n gol, pierdut, dorm ghemuit şi mă trezesc cu faţa în sus (îmi place). Iar pupilele, pupilele sunt dilatate. Deci. Lumea sunt eu. Eram cum sunt şi astăzi, surprinzător şi misterios. Voi sunteţi reprezentarea mea, toata lumea e viaţa mea. Sunt eu.
Să vă ajut: Unica realitate la mine e senzaţia, ambiţia, răbdarea şi ideea. Eu nu mă plictisesc. Iubesc! Reacţia mea faţă de trecut e iubirea, iar faţă de viitor e fix. Iubirea.
Iar cu celălalt ochi: Văd multă ipocrizie şi răutate.
Totodată: Pentru a schimba trecutul vreau să faci. Vreau să faci ceva. Vreau să acţionezi. Vreau să transformi. Vreau nu numai să cunoşti. Vreau să descrii. Vreau să simţi înainte să gândeşti. Vreau! Iar ca să-mi cunoşti trecutul sau pe mine în trecut, nu-i destul să mă cunoşti pe dinafară, trebuie să pătrunzi în interiorul meu. Complicat.

2. Trăindu-mi trecutul din preajma lor. În scris
> aici am scris

5 comentarii leave one →
  1. Matilda Hohenzollern permalink
    marți, 2 Noiembrie, 2010 10:15

    Adică? ;))

    • marți, 2 Noiembrie, 2010 10:19

      Via gară, pod, gară …
      de la zero.

  2. Matilda Hohenzollern permalink
    marți, 2 Noiembrie, 2010 10:06

    Unde mai mergem să mai pictăm?

    • marți, 2 Noiembrie, 2010 10:13

      Trebuie să mai aşteptăm puţin (din cauza kilometrilor). Ştii, întotdeauna mi-am dorit să ajung mai departe de gara Socola. Dar. O luăm de la ‘0’.🙂

Trackbacks

  1. Către noua generaţie: De la trecut la tânărul de 22 de ani #2 Trăindu-mi trecutul din preajma lor. În scris « Calatoria mea

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: