Sări la conţinut

Am expirat // Asertiune care mananca necomestibile inimi

sâmbătă, 17 decembrie, 2011

(play music!!!)

Mesaj apărut cu sprijinul funebru și sinistru a omului cu o singură poveste.

~

Un sfert de portret: Eu știu foarte bine ce e o singurătate fără lumină, da, o singurătate. Întodeauna gânditor, singuratic și acoperit de nori, făcând să întârzie orice Ea din drumul spre un pesimism disperat și închis în sine. Totuși, simt că trăiesc cu mai multă plăcere atunci când mă gândesc că nu fac parte din această blestemată și dezordonată iubire, unde unica realitate mi se par(e) a fi mintea, gândurile și ideile mele.

Un milion de fapte: După câțiva ani de idei suspecte și dezordonate mi-am dat seama de la tot la nimic; ce vroiam să fac? Nu știam. Înainte mă îndrăgosteam greu, acum se întâmplă prea rapid; iar cu toate astea nu-mi pare rău că sunt prea sincer, prea certăreț, singur de multe ori. Partea aceea a trecutului, va rămâne frumoasă în intensitatea, disperarea și precipitarea sentimentelor, cuvintelor și a faptelor. Acum, sunt pierdut de șansă, de orice înțelegere a ideilor clare: te plac, mi te imaginez, te iubesc. Este nevoie de curaj, pentru că altfel nu rezistă nicio idee clară despre ce anume trebuie să se întâmple. Iar dacă se întâmplă să existe ambiții diferite, gânduri care mor dupa o zi de vânt puternic, atunci cineva este ipocrit și laș. Aș vrea să pot să te strâng la piept, o fată întristată și inocentă, neconsolată și îndrăgostită cititoare, un cuvânt al tău, un surâs, o privire a ta, un vis neliniștit al tău, o bătaie mai puternică a inimii tale, ar fi pentru mine daruri mai plăcute și mai bogate decât toate leorbăielile comune.

Toate persoanele să proclameze: Pentru gustarea de dimineață mă trezesc cu gura amară, asa cum am facut-o cu o zi mai-nainte. Este o mare muncă negativă, de distrugere, de îndeplinit. Trebuie să măturăm și să curățăm, să afirmăm curățenia individului după starea de nebunie. O nebunie complet agresivă a unei lumi abandonate în mâinile bandiților care se sfâșie unul pe altul și distrug secolele. Fără țel sau plan, fără organizare: nestăpânită nebunie, descompunere. Nebuni care cer dragoste și violență, nebune descompuse în plăceri a prea multor nebuni. E ca un canal în care nu rămâne decât mâlul. Cu o dragoste făcută din bătăi și semințe scuipate, din egoism subordonat hedonismului temporar.

~

Pentru că de multe ori aleg să fac ceea ce-mi place și nu ceea ce trebuie. Același, eu, rămân, fără sfârșit.

About these ads
2 comentarii leave one →
  1. luni, 2 ianuarie, 2012 22:59

    un mod de a ti manifesta gandurile si sentimentele in scris
    e experierea unei stari de fapt a lucrurilor prin intermediul cuvintelor

  2. luni, 2 ianuarie, 2012 22:58

    da frumos text scris din adancurile sufeltului si din experienta
    o descriere a trairilor
    nu poti sa scrii cev atat de bine daca nu a i experiat tu insuti

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 542 other followers

%d bloggers like this: